Tinerii NEET- cum pot fi motivați să muncească? Este nevoie de o nouă abordare pentru a contribui la incluziunea acestora pe piața muncii?

Tinerii NEET- cum pot fi motivați să muncească? Este nevoie de o nouă abordare pentru a contribui la incluziunea acestora pe piața muncii?

Accesul tinerilor la educație și ocupare constituie o prioritate și o problemă de mare actualitate. Ca și în alte țări, tinerii din Republica Moldova întâmpină dificultăți în procesul de tranziție de la școală la muncă, precum și în găsirea unui loc de muncă stabil și cu perspective bune de carieră care va fi bine plătit, acoperind necesitățile pentru un trai decent. Începutul traseului profesional are o influență puternică asupra vieții profesionale ulterioare, iar un început profesional nereușit poate provoca dificultăți în atingerea oportunităților pierdute, necorespunderea cerințelor pieței muncii sau șomajul.

Provocarea majoră pentru tinerii de 15–29 ani de a-și găsi un loc pe piața muncii interne este absența oportunităților. Astfel, în majoritatea cazurilor, prezența tinerilor NEET este rezultatul abandonului școlar timpurii a sistemului educațional și lipsei pregătirii profesionale.

Astfel aceștia confruntându-se cu obstacole în calea tranziției spre ocupare pe piața muncii.

Potrivit mai multor studii, în prezent pot fi evidențiate câteva probleme sistemice în domeniul pieței muncii din Republica Moldova care împiedică integrarea tinerilor în câmpul muncii:

• activitate ineficientă în unele sectoare, în special în sectorul agricol, tendința de a reveni la tehnologii primitive, predominarea muncii manuale, ceea ce orientează populația la venituri mici și activități social neprotejate, determină sărăcia populației și capacități limitate de a depăși situații de criză (statutul NEET) cu forțele proprii;
• ineficiența structurală a pieței muncii, lipsa locurilor de muncă de calitate, menținerea ponderii înalte a ocupațiilor elementare cu salarizare joasă, ceea ce face piața muncii interne neatractivă pentru tineri și favorizează migrația de muncă peste hotare;
• ponderea înaltă a sectorului informal în structura pieței muncii, care pe de o parte, este determinată de dorința angajatorilor de a reduce costurile și de a ascunde veniturile pentru impozitare, iar pe de altă parte, de încercările populației de a câștiga mai mult și de a menține sau de a îmbunătăți nivelul de trai al familiilor. Acest fenomen duce la scăderea culturii muncii, inclusiv în rândurile tinerilor, ce se manifestă prin inacceptarea ulterioară a condițiilor de muncă reglementate în sectorul formal;
• activitate antreprenorială slabă, subdezvoltarea multor tipuri de afaceri care ar compensa lipsa unităților economice mari;
• mobilitate teritorială și profesională scăzută atât la nivel național, cât și la nivelul unor regiuni, fiind determinată de lipsa locuinței, prețuri înalte pentru chirie, dificultăți de accesare a pieței mobiliare;

În acest context, pentru ca tinerii să fie motivați să muncească, este nevoie de o nouă abordare pentru a contribui la incluziunea acestora pe piata muncii. Astfel, este necesar de a lua câteva măsuri preventive, precum:

• Crearea unui sistem de monitorizare și avertizare timpurie cu privire la elevii cu risc de abandon;
• Asistență de ordin financiar și tehnic în cazul familiilor defavorizate pentru continuarea studiilor / formarea unor fonduri pentru educație la nivel local;
• Metode de predare inovative, incluzive pentru elevii cu probleme de învățare;
• Formare, educare, consiliere din clasele gimnaziale a tinerilor și a părinților acestora privind necesitatea finalizării/continuării studiilor;
• Consiliere, orientare profesională din clasele gimnaziale, informare despre profesiile/meseriile cu potențial de angajare;
• Dezvoltarea unor centre comunitare care ar conecta toate categoriile de tinerii;
• Dobândirea abilităților practice (meșteșugărit, hand-made etc.);
• Acces la informație;
• Orientarea tinerilor și a familiilor acestora pe piața muncii;
• Asistență specializată în găsirea unui loc de muncă / plasarea în câmpul muncii;
• Stabilirea și sprijinirea agenților economici care deschid noi locuri de muncă, angajează tineri;
• Implicarea tinerilor în lucrări de amenajare a localității, voluntariat etc.
• Campanii de sensibilizare a opiniei publice privind problemele tinerilor, schimbarea atitudinii față de cele mai vulnerabile categorii, etc.

Acest material este elaborat în cadrul proiectului ”Integrare socio-profesională pentru tinerii NEET”, implementat de Asociația Obștească pentru Copii și Tineret “FĂCLIA” din resursele acordate de Uniunea Europeană în cadrul Proiectului „Servicii sociale mai bune printr-un parteneriat durabil dintre societatea civilă și guvern” co-finanțat și implementat de Fundația Soros-Moldova în parteneriat cu Asociația Keystone Moldova, Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei și Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități.